Oradea is on fire...cel putin dealu' de langa mine

La mine in zona pompierii vin cam din 3 in 3 zile sa stinga cate un incendiu iscat din arderea culturilor... iar proprietarii lor, niste ratati, lasa sa arda pana vin pompierii... acum eu, de la balcon, pot sa vad niste flacari cam de 2-3  metri si o masina de pompieri care din cand in cand se pierde in fum... mama ce fum... negru... si ma intreb... asa... oare o masinuta de pompieri rezista la asemenea foc... nu stiu ce sa zic... dar am ajuns la o concluzie, de acum oraselul meu este oraselul meu poluat si in flacari.

Mosuletii chiori

Eu am constat ca, in Romania, mosuletii nu le mai au cu vederea. De pilda mosuletii Oradeni nu mai disting un baiat de o fata, baiatul fiind eu (sus), acesti mosuleti ii puteti gasi pe o arie destul de vasta in oraselul meu poluat, cum ar fi in autobus, in parc, la chioscuri si restaurante, dar ascest fenomen se raspandeste pe zi ce trece, ajungand si in Iasi unde paznicul de la sinagoga din 3 fete si 2 baieti ne-a facut 4 fete si un baiat...groaznic, groaznic...consultatiile gratuite nu sunt bune de nimic...reparati-va mai oameni buni aparatele.

Iasi, mein Shtatel Iasi...pentru 3 zile ( partea 1 )

Da, pot sa spun ca am avut o vacanta foarte tare, o excursie in Grecia, doua tabere ( Cristian si Szarvas) si o excursie in Iasi pentru Limud, cea mai recenta a fost excurisa la Iasi, ajungand acasa ieri la ora 18 dupa un durm de 12 ore, haideti sa va povestesc cum a fost...Ajungem noi ( noi fiind delegatia JCC-ului oradea, format din Angi, Cristi, Bea, Atrur si eu, vai dar cum puteam uita de Ioana ) joi seara, ne intampina Daniel  si cum iesim din gara vedem un McDrive...Noi toti hiper fericiti ca o sa mancam ceva cald mergem cu bagajele la Mc, dand treminam de mancat pornim spre faimosul camin ( pentru noi ) T12 din Tudor unde eram cazati 6 oameni pe 5 paturi, cum am ajuns in camera a inceput distractia, dupa ce iese Arthur de la baie, mandru, tantos vine in camera unde dormeam cu o pereche de chilotu uzati si ii pune pe masa unde ne tineam telefoanele si o parte din mancare, cum vede Angi, politicoasa ca intotdeauna, incearca sa ii explice foarte frumos lui Arthur sa isi ia chiloteii de acolo, tot acest lucru intamplandu-se pe un fundal de hohote de ras... dupa faza cu chiloteii ne-am culcat,  somnul, pentru mine, de ce zic pentru mine, fiindca fetele erau terorizate de sforaitul lui Arthur care semana cu o sesiune de bombardament din WWII. A doua zi incepem noi foarte entuziasti sa vizitam minunatul oras, cum care oras, Iasiul, primul checkpoint fiind comunitatea, apoi teatrul national si doar doi  dintre noi ( Ioana si Arthur ) un minunat magazin de...cruci :))...iar replica Ioanei dupa ce a iesit de acolo a fost mie rau de ce am vazut ( cruci)...cand am auzit-o am inceput sa imi ies din pepeni deoarece acea replica...eu cel putin am inteles-o cam asa...mi-e rau de propriam-i religie. Dupa vreo 20 de minute de la micul incident, in care eu numarand fiecare cruce pe care o vedeam cu voce tare inervand-o pe Ioana, ajungem si la Palatul Culturii (dreapta sus) si ne punem pe o banca, unde eu mi-am facut un dus cu ce iam mai lasat Ioanei sa bea( era apa ei si iam baut-o aproape toata ), dupa ce ma usc putin vad eu un lucru minunat ( imi era foame), acel lucru era Moldova Mall, unde am mancat nu mai stiu ce ( daca imi aduc aminte va zic ). Dupa ce ne saturam pornim spre T12... da locu' cu chilotii... unde trebuia sa ne pregatim pentru Oneg Shabbat, pe drum gasim ceva sit arheologic unde am facut si o poza ( stanga sus )...mai trec vreo 20 de min si ajungem la internat, unde noi foarte frumos mergem pe rand sa facem un dus rece...facem 5 dus ( Arthur ii hiper-sensibil si nu a facut) si incepem sa ne imbracm frumos pentru shabbat ( Arthur nu a venit )...si incepe povestea de Shabbat...dupa Oneg mergem inapoi la T12 si aflam ca e ziua lui Arthur ( da iara Arthur:)) ) si cam asa se termina prima zi din Iasi...maine urmeaza ziua a 2-a...deci intrati si maine sa cititi :D.

Putin de Eco nu strica

Acum, cum stau la computer, ma gandesc la orasul meu frumos, dar din pacate, in Oradea mea ca si in orice alt oras din lume sau cel putin din Romania, gasesti flacoane pe strazi si in spatiile verzi. In mintea mea imi vine o adaptare a proverbului " Apa trece, pietrele raman" aceasta sunand cam asa " Oamenii trec, falcoanele raman" si cum descrierea blogului meu este " Love, Peace & Happiness" de ce sa nu aiba si Terra parte de putina fericire.